noaptea îngerilor despletiţi

în seara asta pe străzile sinistre, în drum spre casă,
un copil şi un înger se dădeau pe bicicletă, copilul îngâna un cântec,
îngerul mare şi rotund la pântec
cu parul alb şi despletit îl urmărea-n-tăcere,
sub luminile felinarelor radia un halo straniu,
nimic nu părea mai normal, mi-am dat jos şalul şi sandalele,
crengile joase ce mi se prindeau în păr, în seara asta abia îmi mângâiau faţa,
claxoanele şoferilor m-au determinat să le fac cu mâna,
e o seara magică,
aş putea merge până la capătul lumii,
nici câinii nu latră, doar vântul adie,
în felul acela când pare că te salută...

noi, eu...doar notiuni

azi am intalnit un batran care culegea cuie ruginite, l-am intrebat ce face cu ele, mi-a raspuns , "nu se stie niciodata!
pe autobuz o tanti cu batic negru si baston m-a intrebat daca sunt din moldova, nu am intrebat de ce, dar mi-a povestit de un chirias de pe langa botosani care vorbea asa repede...

la piata in ochii oricarui vanzator vedeai incrancenarea de a vinde, organic legata de supravietuirea lui in marele oras...afara pe strada o bunica ce-mi aducea aminte de a mea, statea cu buchete de sunatoare, cel mai seren chip care l-am vazut in ultimul timp...

in toate aceste tablouri, insirate in tunelul amintirilor mele, viata nu e decat o reflexie egoista...