calatoria prin Tunisia mi-a suprins simturile...imi parea atat de straina in peisaj si chipuri...
atat de familiara prin mirosul marii....nisipul, culoarea desertului....
si totusi ceva in spiritul si fetele acelor oameni mi-a creat senzatia ca sunt in Romania, asa cum ar fi fost ea daca nu aveam ocazia sa traim o insurectie la 22 decembrie...
o tara frumoasa, oameni ospitalieri, cu ochii tristi...
un joc interesant e sa iti imaginezi cam ce loc ai fi avut in societate, daca tatal nostru, al tuturor, Nae, era inca printre noi...
viata e un carusel...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu