cand cerul parea mai departe

cand cerul parea mai departe

luni, 21 aprilie 2008

scrisoare catre negasit



...desenam desertul, degetul o duna contura, apa si apoi cenusa...
nu stiam, nu stiam atunci... istoria, literele se dilata in carte...povestea se sterge

aerul, lumina danseaza pe piele, marea tacuta...

mangai cu ochii departarea, aluneci din lume, cuvintele curg nisipul intre degetele tale...

am iubit in liniste ...

cu ochii inchisi iti ascultam povestea, atunci cand nu rosteai nimic...

tacuta mi-e inima in seara asta, visez...degetele deseneaza contururi, sunetul atingerii tale.

cu ochii inchisi, in mana ta...ascult povestea...

Niciun comentariu: