cand cerul parea mai departe

cand cerul parea mai departe

marți, 4 iunie 2013

In vizita la adapostul de la Hasdat 24.05.2013


Poate, pentru multi hunedoreni, ca si pentru mine, a fost o surpriza, si un motiv de rusine sa descopar ca de mai bine de un an functiona un adapost pentru caini la periferia orasului nostru, de care nu eram catusi de putin constienta.

Astfel ca am pus de o plimbare, pana la vechea unitate militara din Hasdat, pentru a ne familiariza cu situatia acestuia si a vedea cum putem ajuta. Sansa, sau poate providenta a avut ceva de a face cu faptul ca am ajuns acolo exact la momentul propice, miercuri de la ora 12 la 14, exact singurele doua ore in care este permis accesul in incinta pentru vizitatori, pe toata durata saptamanii.

Astfel la poarta ne-am lasat datele pentru a fi trecute in registru. Nu uitati actele de identitate acasa! Eu si Ana-Maria am venit dotate cu aparate de fotografiat, rabdarea si prudenta celui care se astepta sa fie dat pe usa afara. Doream sa gasim cativa caini eligibili pentru a fi adoptati, pe care sa ii fotografiem individual in posturi cat se poate de '''facebook", si apoi sa-i promovam agresiv pentru a fi adoptati, in timp ce ne ocupam cu tratarea si pregatirea lor pentru a se integra intr-o familie iubitoare.

Spre surprinderea noastra, fotografierea este interzisa in interiorul adapostului. Desi contrariate, am preferat sa luam calea diplomatiei si sa explicam personalului responsabil ca suntem orientate pe ideea de caine-adoptie si nu pe denigrarea adapostului si a persoanelor care lucreaza acolo. Asfel ca nu am avut posibilitatea sa facem nici o fotografie, din pacate! (Toate fotografiile din articol au alte surse)

Cainii sunt cazati in cateva tarcuri, in interiorul, a ceea ce cred, ca a fost vechiul grajd al unitatii militare, in tarcuri inchise cu plasa metalica, sunt cazati unul pana la 5-6 caini intr-un tarc, mirosul este intr-adevar puternic, si este si ceva mizerie. Dar sunt hraniti si au apa suficienta. Cam atat la capitolul dotari.

Frapant a fost sa vedem caini bolnavi de scabie si in acelasi tarc cu exemplare sanatoase. Din cate ne-au explicat cei de acolo animalele nu primesc nici un fel de tratament sau asistenta veterinara, decat cea pentru castrare-sterilizare. Si ca atare legea junglei, supravietuieste cine e mai puternic...

Ti se rupe sufletul cand intri acolo...e o galagie maxima. Nu te deranjeaza sa-i vezi ca latra, te doare cand vezi animalele acelea tacute care privesc in gol, sau care nici nu se uita la tine...Parca ar fi suflete frante...Cei mai multi tanjesc dupa atingerea ta, si daca iti bagi mana prin ochiurile plasei, faci abstratie de orice cand isi imping capul in mana ta cautand alinare...

Exista cateva exemplare aduse acolo, care desi sterilizate, nu vor mai parasi niciodata incinta, pentru ca au muscat oameni, iar acum asteapta in liniste sa-i rapuna vreo boala ca sa se termine mai repede. Nu as avea nimic de obiectat, animalele periculoase trebuie tinute la distanta de oameni. Dar cainii astia nu trebuie pedepsiti incat sa nu mai simta niciodata soarele pe ei, inchisi intr-un tarc, stand pe beton, cand exista o suprafata atat de mare de pamant in curtea adapostului unde pot fi tinuti in tarcuri aerisite si partial deschise.

Exista pui de 2 luni, inchisi cu adulti, si altii abia nascuti in adapost, acestia nu vor vedea nimic din lumea exterioara pana la 6 luni, cand se presupune ca vor fi sterilizati si apoi aruncati in strada....Sansele lor de supravietuire sunt mai mult decat minime. Nu vor sti sa se fereasca de masini, de oameni, sau de alte pericole, presupunand ca nu vor muri chinuiti de boli inante de a vedea altceva decat peretii custii.

Singura lor sansa in acest moment este sa mearga cati mai multi oameni, sa viziteze adapostul, sa le gasim o casa acelor pui nevinovati, si ei sunt tot copii ai strazii!!!

In fiecare miercuri la ora 11:20 ne puteti intalni pe mine si Ana-Maria in fata Casei de cultura, Hunedoara, de unde ne vom deplasa spre Adapostul de la Hasdat, unde ne vom prezenta cu hrana de caini speciala pentu puii de caine, eventual tratamente pentru acestia.

Va asteptam alaturi de noi pentru a lua parte la aceasta actiune de constientizare!

Gabi Radoi

Niciun comentariu: